Sarpele Glykon, Constanta: Un artefact unic in lume

Aşa-zisul profet Alexandru îşi cheamă concetăţenii în Agora cetăţii, într-o după-amiază, pentru a fi martori la o minune. Sarpele Glykon, Constanta: Un artefact unic in lume Le arată un ou uriaş de şarpe, îl sparge, iar de acolo îl scoate pe “zeul” Glykon, o vietate stranie, cu corp de reptilă, dar cu trăsături omeneşti. Într-o săptămână, “zeul” ajunge la mărimea unui om obişnuit şi are un păr lung, blond şi bogat, ochii de un albastru pătrunzător dar acelaşi corp de şarpe. “Face” minuni, „vorbeşte” şi „oferă sfaturi”, evident, prin intermediul “părintelui” său… Sarpele Glykon nu este o denumire pentru o anume specie, acesta reprezinta de fapt o statuie cu unicitate Statuia este cioplită dintr-un singur bloc de marmură, împreună cu postamentul circular pe care a fost realizată, artistul acordând multă atenţie atât în redarea cât mai clară a tuturor amănuntelor – părul, lipit de cap şi despărţit în şuviţe, solzii descrescând treptat spre cap şi spre coadă, proporţional cu grosimea trupului, inelele de la interior – cât şi în respectarea unor canoane artistice bine determinate, statuia înscriindu-se perfect într-un con. Piesa mai oferă un amănunt tehnico-artistic interesant:capul este susţinut la ceafă printr-o mică bară lucrată în spirală, lungă de 8, 5 cm, tăiată din acelaşi bloc şi care face legătura cu masa inelelor. Se pare că originile cultului se află în Macedonia, în credințele populare existente acolo cu mult înaintea nașterii lui Alexandru cel Mare. În timpul vieții lui Alexandru, dar și după, circula legenda că marele strateg și lider militar, era, de fapt, unul dintre fii lui Zeus, zeu suprem care o vizitase pe mama acestuia sub chip de șarpe. Dar cultul lui Glykon nu este străin de ţinuturile noastre; din Dacia, de la Apulum (Alba Iulia), provin două inscripţii închinate lui. #vlogumentartv #sarpeleglykon